Ce trebuie să știți despre conceptul „Gândirea pozitivă“
Nimic nu exprimă mai bine atitudinea unui ins faţă de viaţă decât felul: în care el percepe lumea și realitatea. Faptul că un om este un optimist incorigibil sau că pentru un fleac crede că vine sfârşitul lumii, nu se datorează numai circumstanțelor exterioare. Mai mare importanţă o are interpretarea personală a celor percepute. Este semnificativ faptul că această interpretare depinde de echilibrul interior al fiecăruia. Acesta este şi motivul pentru care oamenii veseli trec prin viață mai ușor și nu fac din orice nereușită o catastrofă. Cum se face că unii oameni nu-și pierd optimismul în situaţii grele, în timp ce alții vad la tot pasul obstacole insurmontabile?
Suportul pentru comportamentul optimist, respectiv pentru cel pesimist se hotărăște, în cea mai mare parte, încă din leagăn. În funcţie de experiența trăită de sugar în ceea ce privește ocrotirea și îngrijirea sa se dezvoltă încrederea originară“ de care am mai vorbit. Ea este hotărâtoare dacă mai târziu un copil va tinde să adopte o atitudine optimistă faţă de lumea înconjurătoare. Dacă persoana semnificativă din mediul imediat al copilului i-a insuflat prea puţină încredere originară, atunci existenţa respectivului va fi marcată de o atitudine pesimistă, angoasată și neîncrezătoare.
Într-o viziune pesimistă despre lume se reflectă însă mult mai multe decât teama față de un viitor nesigur. Undeva trebuie că își are originea si starea defetistă adoptată de unii indivizi care parcă cobesc tot „timpul”. După cum a demonstrat psihanaliza, această stare de spirit pesimistă, defetistă, este provocată de chiar cel în cauză. În primul rând există adunate încă din copilărie anumite amintiri uitate, dorințe distructive, „neînfrânte”, care formează nucleul pesimismului.
Oamenii care în copilăria lor au avut parte de prea puțină sau de o ocrotire precară dispun în viața adultă de un potenţial ridicat de agresivitate. Proiectându-și această agresivitate ascunsă + pe demonul interior – în exterior, adică în lume sau în viitor, acești oameni pot dobândi o autoimagine pozitivă: „Eu sunt bun, dar lumea este rea!“.
Impactul gândirii asupra propriei orientări
Și un optimism exagerat poate servi drept autoprotecție psihică. Tot ceea ce provoacă teamă este tăgăduit. În sensul unei gândiri optative, realitatea este în așa fel plăsmuită, încât toate primejdiile sunt stăvilite. Asemenea oameni, chiar și în situaţii extreme, trăiesc ca și cum nu s-ar putea întâmpla nimic.
| TIPUL A | TIPUL B | TIPUL C | |||
| INTREBARE | PUNCTE | INTREBARE | PUNCTE | INTREBARE | PUNCTE |
| 1 | 2 | 3 | |||
| 7 | 4 | 5 | |||
| 10 | 6 | 9 | |||
| 14 | 8 | 11 | |||
| 17 | 12 | 13 | |||
| 20 | 15 | 16 | |||
| 21 | 18 | 19 | |||
| TOTAL | 0 | TOTAL | 0 | TOTAL | 0 |
Sursă:
Cum să ne calculăm coeficientul de personalitate – Dr. Gerti Senger & Dr. Walter Hoffmann
